Emanuel Pope – numai nopțile…

 

numai nopțile mi se aliniază la fel
rimele niciodată iar iubirile nici atât
ca disperarea unor soldați în luptă
sub semnul unei înfrângeri continue
fiecare zi pe care o trăiesc nu e decât un rest
pe lângă alte resturi și o sumă de palavre
de care mă pot lipsi fericit.
dar nu mă plâng
lecțiile mi le-am învățat trăind
pe lângă propria-mi ghenă de gunoi
și de azi nu mai ating nimic
din ce-i stricat sau pute
și nici nu mă reped să smulg
prada din gura șobolanilor mei.

.
oh, tulbure speranță
fără acoolul tău aș fi murit de mult
și azi când beau de tine
la fel mă agăț tăcut
ca de iubirea unei curve
cu ea să-mi pot spăla pe ascuns
și mâinile și chipul și năpasta
dar e din ce în ce mai greu
…inspir, inspir până la greață
iar când expir
vomit
vomit, vomit, vomit
până devin de gheață.

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=Al-o50uV2WQ%5B/embedyt%5D

 din seria nouă ”Voodoo child”, 2016

Emanuel Pope – la moartea lui Umberto Eco

Leonora Carrington- Le grand adieu

 

la moartea lui Umberto Eco
Se spune că la moartea lui Umberto Eco
Conspirația Universală ar fi plâns ori ar fi râs
dar de nimic nu poți fi sigur când vine vorba de ea
un lucru însă este cert și anume
declarația ei din primele ore de la dispariția marelui semiotician:

 
‘’Nu v-am spus niciodată nici că sunt rasistă și nici antisemită
Pentru ca asta ține mai mult de structura mea moștenită prin naștere
Și mai puțin de stările mele de femeie duplicitară
Dar n-aș fi crezut că voi ajunge până aici
Încât să recunosc pentru prima oară că sunt tristă
…Azi mi-a murit cel mai bun prieten și singurul
care m-a înțeles. Vă mulțumesc! …’’

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=r3f_ZSOTBZg%5B/embedyt%5D

 

 
din seria nouă ”Voodoochild”, 2016

Emanuel Pope – între ape…

Caspar David Friedrich-Wanderer Above the Sea of Fog

Mariei

‘’Între ape, numai ea era pământ.’’
(Evocare, autor Nichita Stănescu)

.

toate Mariile din jurul meu
au trupul numai și numai de apă
și de pe singura insulă pe care o cunosc
ca un Robinson Crusoe în atâția ani
ochii mei n-au putut vedea altceva
decât un singur continent
-lichid, unitar și nesfârșit-
ca o punte aruncată
între alte două ape
la fel de misterioase
și de adânci
dorite sau refuzate:
între naufragiul meu
și casa mea ultimă.

.
…și de aceea-mi petrec
diminețile și serile înfricoșat
cu gândul prins în marama șoaptelor lor
toate vestindu-mi un drum,
greu de oprit dar și greu de urmat,
și de aceea la orizont
sângerează mereu
lumina peste fețele lor.

.

noaptea, însă, vine un zeu
și-mi dă lecții de zbor
…peste ape.

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=2q5djUXiuiM%5B/embedyt%5D

.

din noua serie ”Elegii de la capătul lumii” (2016)

Emanuel Pope – mâine plec din nou…

 

 exploratorului  Emil Racoviţă cu dragoste și smerenie dulce

Mâine plec din nou
ca un luceafăr al dimineții
să pot bea cu frații mei, pinguinii,
ascunși printre ghețare,
votcă rasă din halbe de bere
și să privesc pe cer
în noapte deasupra noastră
cum se ivesc fosforescente balene
chiar în dreptul Carului Mare
să-mi trec iarăși și iarăși prin vene
cu furie și poftă nebună
doze duble de îndurare
până va ieși din mine
pe jumătate tocit
tot capul dorului și răului
acumulat într-o viață de javră
rătăcită pe meleaguri străine.
.
Măine plec iarăși briză!
în Antarctica mea
sub o cupolă de pânze
Belgica- tu, femeie nemiloasă-
du-mă să-mi pot iubi cu nesaț ecoul
de iubire maximă și toxică
-vorba poetei mele-
fără de care nu pot trăi
…la prieteni, la părinți și la neamuri!
.
Și ajută-mă, Doamne!
să pot duce cât nu pot cuprinde
și pentru fiecare-n parte
să mă-nvrednicesc
și să rămân cum mă dorești
ca din mijlocul lor să pot striga din nou cu toată inima:
Trăiască Prietenia!
…iar eu îți voi ridica Ție
în pânzele albe de nemurire
ale neamului meu
neîndreptățit de poeți
veșnică monastire
de iubire și slavă!
.
Binecuvântat fie numele Tău
în veci
și-n veci
pământul iubirii
pe care mi l-ai dăruit
și ales!

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=Rk_sAHh9s08%5B/embedyt%5D

 

 

din seria nouă ” Elegii de la capătul lumii” ( 2016- ) 

 

 

arhei

Ion Ţuculescu – Monade

„Archeus este singura realitate pe lume, toate celalalte sunt fleacuri – Archeus este tot… „

(Mihai Eminescu)

 

 

pe drumul de oase al păsărilor nopţii

în bătaia brizanţilor silenţioşi ce vin dinspre mare

am adăstat  pe faleza pustie cu ţărmul albit de săratele valuri

ca doi albatroşi loviţi de furtună cu aripi frânte de apa-ngheţată

timpul murise. între noi coborâse

o lume de umbre apăsând blând pe pleoape

şi în noaptea tăcerii luminii te-ai întors către mine zicând:

„ştiu că nu orice lucire a lunii se  preschimbă-n cenuşă

că numai în umbra Cuvântului lumina sunet şi viaţă va fi

dar spune-mi, rogu-te, spune-mi, pentru tine,

ce dar poate fi să-ţi aducă în ochi strălucirea?”

……………………………………………………………………………………………………………………

într-un târziu, cu glas stins, am răspuns: „o privire!

o privire, numai, prin aerul dens al tăcerii spre mine să răzbată…

ani şi ani, adunat-am într-un  album tăinuit o întreagă colecţie de priviri

 unele – triste, îngălbenite de timp, şterse, mişcate, întunecate

 altele – vesele, amăgitoare, pline de sine, mustind de fervoare…

  mă vor urma  în curând –

martori tăcuţi şi discreţi ai trecerii mele prin lumi.”

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=oz46nLxILo8%5B/embedyt%5D

Emanuel Pope – vinul cel mai greu

Interior. Artificial Light by Hammershøi, 1909.

Motto: « … omul e mai nemernic decât piatra. Aceasta e incapabilă să refuze căldura.

Omul o refuză.” (Panait Istrati)

 

 după el, se spune,

vine cea mai cumplită tristețe și însingurare

ce seamănă la chip

doar cu semnele idioate de punctuație.

 

după el nimic nu se mai poate bea…

deși gura-ți arde

deși inima-ți urlă

el e singurul vin

făcut să rămână

suspendat

cu un etaj mai sus

ca o mare moartă

fără înscrisuri

așezată

în scobitura de javră

a pieptului.

 

glasul lui te ascunde

-nu e niciodată unul blând-

și ai toate șansele

să te îneci

chiar și așa

fără prea multă băutură.

 

acesta e cel mai greu vin:

vinul prieteniei care se stinge

în fața ta.

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=735RJvd6P4E%5B/embedyt%5D

 

 

din  ”Elegiile de nespus de la Geaferca” ( 2016)

 

Emanuel Pope – satul

Ion Ţuculescu – Margine de sat

 

Și aș vrea ca apele din jurul meu 

și dorurile toate

să tacă doar o clipă

să iau iar drumul obosit

spre dealul dintre case.

.

De-acolo-n vale să privesc

să-mi mângâi încă o dată satu’

un nobil cavaler ținându-și scutul greu 

strălucitor în aurul amiezii.

.

Las poarta curții larg deschisă

și-n ochiul ei zâmbind cu trudă

rămâne un timp să mă petreacă

bătrîna casă-n prispă rezemată.

.

Mă recunoaște ulița și nu mă latră câinii

 – nebunul trece iarăși pe la gardul lor-

sunt eu așa cum am trăit o viață

doar pașii nu mă mai cunosc

grăbiți de-acum să alerge-n altă parte.

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=0aqbib_ou1g%5B/embedyt%5D

.

din ”Elegii de la capătul pământului” (2016)

Emanuel Pope -(…) -exit

 

 

 

 

există lumi

peste care se așează mereu alte lumi

uneori firesc

alteori forţând limitele

și locul lor necesar și înfrânt

contemplând marea

ne-am obișnuit să-l numim

:  maluri.

-toate cu o privire de lut-

piețe de capital și industrii

n-au fost și nu sunt

numai urma unui neam de furnici

alergând îngrozit peste ape

niciodată sătul

niciodată acasă

deși în cuvânt mai există

un ținut locuit

intens și adânc.

.

există lumi

peste care nebănuite umbre se așează

niciodată firesc, niciodată plăcut

și locul lor ne-am obișnuit să-l numim

contemplând marea

: țărmuri

-toate având o statură ciudată

de stăpîni, ori de sclavi-

 

există lumi

 ce n-au fost și nu sunt

decât umbra unui neam

 alergând istovit peste ape

niciodată sătul

niciodată acasă

deși în cuvânt mai respiră

un pământ locuit

din adânc.

.

există lumi

cum există și trăiesc liniștit laolaltă,

ca spicele veșnice dintr-un lan necules,

marile iubiri de neatins

lângă alte iubiri ce mor neștiute

și locul lor comun îl numim

contemplând marea

:  pace

sau prietenii

sau neșansă

însă niciodată rase

niciodată popoare

cum în cuvânt se zidește

un tărâm neumbrit  

hrănit din fibra singurului meșteșug firesc

al oamenilor.

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=PcGZjNtTpfo%5B/embedyt%5D

EMANUEL POPE – ce-a fost mai greu a trecut

pictură: Marilena Murariu

 

vă rog, scoateți mai repede

mortu’ ăla de la gheață

împodobit ca moș craciun

mortul ăla cu un milion de brațe electorale

însetat de circ, furt, mită și fum

și de viețile noastre toate.

-suspansul întotdeauna ucide poporul 

mai ceva ca apa ”izvoarelor dulci”-

canibali, așadar, începeți marșul în stradă

sărbătorind 26 de ani în delir 

toți ca unul și unul ca ziua de ieri

cine vrea o găsește 

mizilic așteptând la fiesta unui trib de golani.

.

să vă fie alegerile-n țară 

geamparale în clinchet de bani,

viața anunță că părăsește România de la linia întâi

ne privește pe toți printr-un geam 

(cum altfel?!)

scârbită!

la unii în obraz, nu de ieri, pielea a-nceput să crape

….dar crăpătură, frate! 

zău, că nu-ți mai vine să mori cu boul în brațe!

.

din seria nouă ”Voodoo child” (2016)

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=HSCfej_YdcQ%5B/embedyt%5D

EMANUEL POPE- IERTARE

 

 

iertare lor

pentru care

toți anii au fost grei și încă mai sunt

tuturor deznădăjduiţilor vieţii

şi tuturor bolnavilor ei

celor căzuţi, disperaţi

sau dispăruți

pe care ochiul și inima noastră n-a știut sau

n-a vrut să-i vadă

celor care

fiind în viaţă 

au dus greul nemiluirii noastre –

jigniți sau răniți –

celor care

încă mai aşteaptă semnul încrederii

și iubirii umane firești

Tuturor

cu smerenie

sinceră

IERTARE!

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=vd59EYCiqzQ%5B/embedyt%5D