Emanuel Pope – Mi-a murit munca

 

 

lui Bonifacio Caraluna

 

 

Azi mi-a murit stăpâna,

nimic nu anunța dispariția ei

s-a trezit cu același chef de viață

cum obișnuia în fiecare dimineață

nimic nou până aici.

și-a pregătit cafeaua ei neagră, înfiorător de neagră

pentru ea înviorătoare, pentru mine dezgustătoare,

de câte ori îi simțeam aroma

mi-aș fi vărsat și mațele din mine

însă nu-i arătam, așteptam cuminte la picioarele ei semnalul

pîinea de zi cu zi eliberatoare

din când în când îi dădeam de-nțeles că sunt viu

doar cât să știe că mă pot umili cu entuziasm în viață.

banii-mi erau calculați la săptămână

și ritualul ăsta ar fi ucis pe oricine

fuma întotdeauna numai țigări fine

pe mine mă privea ironic

pe fereastră privea melancolic

peisajul era acolo, întreg, dispus, gata de tot efortul,

nimic care să-i dea de bănuit, niciun semn

sau poate era,

dar creierul ei rula deja în altă parte

gândindu-mi plenar ziua de trudă,

cât va cheltui și va agonisi cu mine

pieptu’ -i tresălta de bucurie

cu fiecare idee strălucită care-i venea

fumul și el ce să facă?! 

desena în jurul ei reverențios doar cercuri olimpice

ca o inimă slabă

auzeam scrumul zbătându-se în cavitatea scrumierei

și nu vă mai spun ce reverberație producea

tot acest consum în mine

știam că până la impact mai aveam exact 3 minute

încercam să le folosesc cât mai bine

visând stânjenei  și un parfum delicat de femeie.

deodată

Doamna a început neobișnuit să se agite

nu-nțelegeam ce-mi spune, scotea sunete noi

viața mereu și-a găsit primul novice în mine

am ridicat privirea, 

țigara miraculos îi dispăruse pe undeva

bătrâna horcăia. 

nu știam dacă era nimerit  să latru sau nu

căuta un sprijin în masă

înregistram totul fără niciun sentiment

la fel și ceasul din bucătarie: 6:28 a.m

lucrurile se-ncăpățânau a avea greutate chiar și așa

mai ales pentru ea

după un timp s-a prăbușit la podea

puțin a lipsit să nu mă lovească

m-am ferit

6: 29 de minute

acolo am mai privit-o

pentru ultima oară cred

timp de câteva secunde

(ceasul nu avea secundar)

după care țeasta i s-a desprins de trup

și din motive misterioase

s-a rostogolit spre mijlocul încăperii

cu zgomotul unei anvelope uzate

ceasul  6 și 31 de minute

timpul era singurul  de față

care nu se pierduse cu firea

asta-mi insufla curaj

6 și 45 de minute

nu cât să-mi pot schimba poziția

stăteam înțepenit și încercam să-nțeleg

7 si jumătate sau opt fără un sfert

eram liber

11 și 55 de minute

să mor flămând  

trecut de ora două din noapte

în libertate.

 

[embedyt] http://www.youtube.com/watch?v=ziwsjE1O4Ow%5B/embedyt%5D

Anunțuri

3 gânduri despre „Emanuel Pope – Mi-a murit munca

  1. Va multumesc frumos! cand te gandesti asa, la poezie in genere, si prin cate ii este dat sa treca parca iti vine sa uiti de tine si sa pui mana pe un par cu care apoi sa-l bati pe poet pana uita sa mai scrie. ( chiar si asa firav pe cat dovedeste el acum ca stie)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s